Cutremur în sistemul bancar: Consiliul Concurenței a aplicat amenzi record de 3,73 miliarde lei în dosarul ROBOR. Care sunt cele 10 bănci sancționate

Sistemul financiar-bancar din România înregistrează o premieră absolută. Consiliul Concurenței a finalizat investigația privind o presupusă trucare a indicelui ROBOR și a aplicat amenzi istorice, în valoare totală de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro).

Autoritatea de concurență a concluzionat că 10 dintre cele mai importante instituții bancare din țară care participă la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de „fixing”. Potrivit inspectorilor, băncile au făcut schimb de informații confidențiale și strategice referitoare la prețuri, afectând independența cotațiilor.

Bogdan Chirițoiu: „Decizia a fost luată în unanimitate”

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat că măsura vizează strict comportamentul anticoncurențial din perioada transmiterii cotațiilor ferme și nu reglementările generale ale sectorului bancar.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență. (…) Problema apare în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Lista băncilor sancționate și amenzile primite

Amenzile aplicate sunt proporționale cu cifrele de afaceri ale instituțiilor implicate, unele dintre ele depășind praguri psihologice din punct de vedere financiar:

Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei (plus 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank România SA, bancă achiziționată recent)
Banca Comercială Română (BCR) SA: 577,36 milioane lei
Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei
UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei
BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei
ING Bank N.V. Amsterdam (Sucursala București): 405,91 milioane lei
CEC Bank SA: 332,98 milioane lei
Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei
Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei

De ce este crucial mecanismul ROBOR pentru consumatori?

ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele. Acest indice este fundamental în economia românească deoarece influențează în mod direct calculul dobânzilor pentru creditele acordate companiilor și instituțiilor publice locale.

De asemenea, el determină ratele lunare ale persoanelor fizice care au contractat credite înainte de luna mai 2019 (momentul introducerii IRCC) și care nu au optat ulterior pentru trecerea la noul indice. O creștere artificială a ROBOR se traduce automat în costuri mai mari pentru debitori și profituri mai mari pentru creditori.

Reacțiile din piață și pașii următori

Investigația, declanșată la sfârșitul anului 2022, a parcurs toate etapele riguroase de verificare, inclusiv mecanismul obligatoriu de consultare și avizare cu Comisia Europeană, constatându-se încălcări ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Sistemul bancar a reacționat prompt și critic la adresa deciziei. De exemplu, Ömer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania (instituția care a primit cea mai mare sancțiune individuală), a declarat că banca își va apăra reputația în instanță, susținând că decizia Consiliului Concurenței „dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar”.

Ce urmează din punct de vedere legal?

Planul de măsuri: Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării oficiale pentru a depune planuri prin care să demonstreze cum vor elimina practicile anticoncurențiale sesizate.
Executarea și contestarea: Amenzile sunt executorii, ANAF urmând să le colecteze la bugetul de stat. Cu toate acestea, instituțiile financiare au dreptul legal să atace decizia la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.