O schimbare legislativă majoră pregătește terenul pentru o protecție sporită a consumatorilor cu împrumuturi de consum. Conform unui nou proiect de Ordonanță de Urgență, instituțiile bancare și IFN-urile nu vor mai putea demara procedurile de executare silită fără a încerca, în prealabil, soluții de sprijin pentru clienții aflați în impas financiar.
Ce se schimbă față de regulile actuale?
Până în prezent, legislația (OUG 50/2010) doar încuraja creditorii să depună eforturi pentru restructurare. Noua reglementare transformă această recomandare într-o obligație legală. Practic, creditorul trebuie să demonstreze că a propus măsuri rezonabile de adaptare a contractului înainte de a trece la măsuri extreme, ținând cont de contextul personal al debitorului.
Soluții pentru evitarea executării
Instituțiile financiare vor avea la dispoziție un set de instrumente pentru a ușura povara ratelor:
-
Refinanțarea totală sau parțială a datoriei.
-
Amânarea plăților sau oferirea unei perioade de grație.
-
Reducerea dobânzilor sau prelungirea duratei contractului.
-
Conversii valutare și chiar iertarea parțială de plată în cazuri specifice.
Ajutor fără analiza bonității
Un aspect esențial al proiectului este eliminarea birocrației pentru cei deja supraîndatorați. Băncile vor putea restructura creditele fără a mai evalua bonitatea clientului (chiar dacă acesta apare în Biroul de Credit), cu o condiție clară: costul total al creditului după modificare să nu crească cu mai mult de 15% față de valoarea inițială.
Context și termene
Această măsură transpune în legislația națională Directiva Europeană 2023/2225. România se află deja în procedură de infringement din cauza întârzierilor în adoptarea acestor norme.
Deși textul urmează să fie adoptat oficial în curând, prevederile referitoare la creditele de consum vor deveni aplicabile începând cu noiembrie 2026. Modelul este inspirat din regulile deja existente pentru creditele ipotecare (OUG 52/2016), extinzând acum protecția și asupra împrumuturilor de nevoi personale.

